Cum se pierd miliarde de euro într-un an agricol cu producții bune
- Recoltele foarte bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de minimum 950 de milioane de euro;
- La un hectare cultivat cu grâu, un fermier va plăti în acest an taxe de 130 de euro;
- Bugetul public al României pierde aproape două miliarde de euro din faptul că mari cantități sunt exportate ca materie primă;
- Dacă s-ar folosi în zootehnie grâul și porumbul exportate, numărul de vite s-ar dubla iar deficitul comercial de jumătate de miliard de euro ar dispărea
Fermierii spun că bogăția unui an agricol este dată de recolta de cereale și de culturile oleaginoase. Dacă producția la grâu, porumb și floarea soarelui este bună, anul agricol în general este unul pozitiv. Din datele raportate până acum de Ministerul Agriculturii, dar și de asociațiile de fermieri, anul agricol 2021 a fost unul cu rezultate peste așteptări.
Producția de cereale a fost de 34 milioane de tone, de patru ori mai mare decât în 2007, atunci când România intra în UE. Cel mai mândru de producția record a fermierilor, fără să fi făcut nimic pentru fermier, este ministru demisionar al Agriculturii, Adrian Oros.
Mult mai bine ca în 2020
Dacă prognoza recoltelor de 34 de milioane va fi confirmată, aceasta ar însemna cu aproximativ 16 milioane de tone mai mult decât în 2020.
În schimb, în statisticile Uniunii Europene și ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene producția de cereale a României pentru 2021 este estimată la 28 de milioane de tone. Reprezentanții Ministerului Agriculturii ne-au explicat că diferența ar fi cauzată de unele date care încă nu au fost actualizate la Bruxelles, dar care ar fi la București.
Cu 28 sau cu 34 de tone, producția de cereale este una bună, confirmă și fermierii.
Producția de cereale din 2021, în cifre
Pentru cultura de grâu, producția estimată este de 11 milioane de tone, pentru cultura de porumb este de 15,48 milioane de tone, pentru cea de rapiță este 1,3 milioane de tone, iar pentru cea de semințe de floarea-soarelui se ajunge la 3,35 milioane de tone.
Ca o comparație, anul trecut producția de grâu a ajuns la 6,4 milioane de tone, iar cu un an în urmă (2019) fermierii au adunat 10,2 milioane de tone.
Producția de porumb boabe a fost 10,84 milioane de tone în 2020, iar cea de floarea-soarelui a ajuns la peste 2 milioane de tone anul trecut.
Recordurile de producție ajung la export
Recoltele record nu vor ajuta însă foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte dintre acestea vor fi exportate de traderi.
Dacă anul trecut, după o producție nu foarte bună, datele oficiale arătau că din România au ieșit 3,17 milioane de tone de grâu, 1,96 milioane de tone de porumb și 1,06 milioane de tone de orz, cifrele cresc sau chiar se dublează în 2021.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii se așteaptă ca din România să se exporte până la mijlocul anului viitor: 5,5 milioane de tone de grâu, 4 milioane de tone de porumb și 1,5 milioane de tone de orz.
„Noi consumăm cam 2,2 milioane de tone de grâu panificabil, circa 500.000 de tone de grâu furajer, 550.000 de tone de grâu pentru semințe, 400.000 de tone de grâu pentru industria alcoolului, deci aproximativ 4 – 4,5 milioane de tone este consumul nostru total intern, restul este pentru export”, ne-a explicat Adrian Oros.
Cât câștigă bugetul public din grâu
Diferența de 6,5 milioane de tone ajunge fie la export, fie este folosită în gospodării pentru hrana familiilor micilor fermieri.
„În ceea ce privește potențialul de export în 2021, acesta rămâne unul ridicat în condițiile în care consumul intern total se ridică la cel mult 4,5 milioane de tone”, mai spune Oros.
Reprezentanții ministerului și ai asociațiilor de fermieri estimează că la export vor ajunge cel mult 5,5 milioane de tone de grâu. Aproape 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în state africane sau arabe.
La un preț mediu de 250 euro/tonă cele 5,5 milioane de tone de grâu aduc la bugetul public 260 de milioane de euro rezultat din taxa pe valoare adăugată (TVA) de 19%.
Cele 4,5 milioane de tone care de grâu care rămân în țară aduc un aport de TVA de 110 milioane de euro.
La aceste sume se mai adaugă accize, taxe vamale de alte 30 de milioane de euro.
Rezultă că producția record de cereale ar aduce la bugetul public un aport de 400 de milioane de euro.
La rândul său, porumbul folosit pe piața internă și cel de export contribuie la bugetul public cu încă 350 de milioane de euro (TVA, accize, taxe vamale). Iar restul culturilor de cereale mai aduc și ele maximum 100 de milioane de euro la bugetul colectat de Agenția de Administrare Fiscală.
Culturile oleaginoase mai contribuie cu 80-100 de milioane de euro.
Rezultă că producția record din această vară și toamnă va aduce statului aproape 1 miliard de euro. Este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producție, pe materiile prime
Cât ar trebui să câștigăm? Exemplul culturilor oleaginoase
Utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 – 1,3 milioane de tone de floarea soarelui dintr-un total estimat de 3,3 milioane tone”. Deci aproape 2 milioane de tone de semințe de floarea soarelui vor fi exportate.
Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria – aproximativ 400.000 tone/an, Turcia – aproximativ 400.000 tone/an, Ungaria – aproximativ 220.000 tone/an, țări din Asia sau vestul Europei – Olanda, Franța și Spania.
Vindem cu 450 euro/tona (materie primă), iar valoarea produselor procesate este de 1.350 euro/tonă. România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 1,8 miliarde de euro (n.r. – taxe directe de minimum 350 de milioane de euro).
Concluzia o trage fiecare…
Sectorul zootehnic
În România sunt acum înregistrate oficial sub 1,9 milioane de bovine, de două ori mai puține animale decât în urmă cu 30 de ani, în perioada comunistă.
Cele două milioane de tone de grâu și cele două milioane de porumb care merg la export ar putea hrăni alte patru milioane de bovine. Astfel, România nu ar mai fi nevoită să aibă o balanță comercială negativă când vine vorba de comerțul cu produse lactate sau carne de vită.
Conform datelor obținute de la Institutul de Statistică, deficitul comercial legat de produse lactate și carne de vită este la aproximati 600 de milioane de euro.
după un material Europa Libera
